Caricare documenti e articoli online 
INFtub.com è un sito progettato per cercare i documenti in vari tipi di file e il caricamento di articoli online.
Meneame
 
Non ricordi la password?  ››  Iscriviti gratis
 

LA BELLA NATURA – LEZIONE DI BOTANICA

biologia




Inviare l'articolo a Facebook Inviala documento ad un amico Appunto e analisi gratis - tweeter Scheda libro l'a yahoo - corso di



TESTO: La Bella Natura – Lezione di Botanica

VOCI E STRUTTURE

GRAMMATICA

Gli Aggettivi

Il Plurale degli Aggettivi




L’uso degli Aggettivi: BUONO, BELLO, GRANDE,

SANTO

I Gradi di Comparazione degli Aggettivi

Aggettivi a due Forme al Comparativo ed al

Superlativo

I Prefissoidi

ESERCIZI

ABC DIVERTENTE

- BARZELETTE, AFFORISMI E BATTUTE


La Bella Natura – Lezione di Botanica

food005food006food009banana E’ tanto piacevole stare in un giardino, di primavera, d’estate o d’autunno, quando il verde regna su tutta la terra, coprendola d’erba e di bei fiori! Un giardino č sempre un’oasi di paradiso. Che fiori incontriamo nel giardino? Fiori belli, fiori puri, fiori téneri: crisantemi, garňfani, violette, tulěpani, narcisi, mughetti, viole dei pensieri, rose, gigli, dalie, margherite e tantissimi altri. Di primavera fiorisce il lělla, bianco o color rosa, color viola. Il suo profumo c’incanta! Nei prati troviamo i bucaneve, i crochi, le viole (le mŕmmole). D’estate i gladěoli ed i fiori del campo ( i fiordalěsi, i papŕveri), non meno belli degli altri, li raccogliamo, per rallegrare le nostre case ed anime! Ma sono anche i fiori degli alberi che ci regalano i loro colori e profumi, come quelli dell’albicocco o del tiglio.

food010 Gli alberi fruttěferi sono: il melo, il pero, il gelso, il ciličgio, il pesco, il noce, il moro, il věsciolo, gli agrůmi (il limone, piů acre dell’arŕncio e meno amŕro del pompčlmo ed il mandarino, dolce – agretto come l’arŕncio). Nei paesi caldi crescono – altrettanto buoni ed ůtili – il fico ed il dŕttero. Il noce ci offre le noci, non meno buone delle nocciňle, delle nocciolěne e del pistŕcchio. I cespi ci danno le frŕgole e sulla terra crescono i meloni, i cocňmeri ed i lampňni.

Nei boschi e nei giardini incontriamo gli alberi fogliosi: faggi, frŕssini, picče, betůlle, querce (o roveri), plŕtani, castŕgni e acacie, pioppi (i piů alti) e dive 121e45b rsi arboscelli.

apple Nell’Africa, nell’Australia, nell’Asia e nell’America meridionale, troviamo la canna da zůcchero, mentre nei paesi europei la canna semplice, che si usava anche come materiale da costruzione. Lo zucchero si ottiene anche dalla barbabiétola.

food007food003 Sui monti gli alberi coněferi – l’abete, il pino – rendono l’aria piů pura, alzando verso i cieli le loro cime verdi. Lungo le acque si chinano per rispecchiarsene, le sŕlici, le sŕlici piangenti. Nei paesi caldi crescono la palma, il cipresso, il banano, il cocco. Nell’Africa incontriamo l’albero da pane, da cacao e da tč e la cannella regina.

I piů diffusi legumi che crescono sulla terra sono: i piselli, le patate, i pomodňri, i fagiňli, i carciňfi, i cŕvoli, i cavolfiori, le melanzŕne, i cetrioli, i peperňni, le carote, le zůcche, gli zucchěni ed altre. La verdura si chiama prezzčmolo, pastinŕca, levěstico e basělico, lattůga, inděvie, cipolla ed aglio. Tutte danno il sapore magnifico delle nostre pietanze!

I cereali sono piante alimentarie e foraggiere. Nelle regioni calde si coltivano l’orzo, il sňrgo ed il maěs, mentre in quelle piů fredde il grano, la ségale, l’ňrzo e l’avéna.

Le olive (frutti dell’olivo) ed i semi del girasole ci danno l’ňlio, alimento essenziale nel nutrimento umano. La vite che ci da l’ůva, una delle piante piů antiche, dalla quale si fanno il vino e la grappa. La vendčmmia č sempre stata un’occasione di allegria per gli uomini e per il loro dio piů umano e perciň piů amato, Bacco (chiamato dai greci Diňniso).

E’ molto importante conoscere queste piante e saper anche come vengono esse seminate, coltivate e raccolte perché dovranno essere curate ed annaffiate (con l’annaffiatňio o con le irrigazioni) per ottenerle in ottime condizioni. E noi uomini dobbiamo sorvegliare e conservare sempre verde questo giardino e questo orto dell’universo formato da fiori, ŕlberi, legůmi, cereŕli ed altre piante, che assicurano l’ossěgeno della terra, respirato da tutti noi.

L’abčte

L’acŕcia

L’ŕglio

gli agrůmi

annaffiare

l’annaffiatňio

l’arboscello

l’avena

il basělico

la betůlla

il bucančve

la canna

il carciňfo

la carňta

il cavolfiore

il cŕvolo

il cespo

il cetriňlo

la cipňlla

il cipresso

il cocco

il cocňmero

il crisantémo

il crňco

la dalia

il fŕggio

il fagiňlo

il fiordalěso

i fiori

fogliňso

foraggičro

la frŕgola

il frŕssino

il garňfano

il gelso

il gěglio

il girasole

il gladiňlo

il grano

la grappa

l’inděvia

l’irrigazione

il lampňne

la lattůga

il levěstico

Il maěs

Per meglio capirela mŕmmola

bradul

salcâmul

usturoiul

Citricele

A uda, a stropi

stropitoare

Arbustul

ovăzul

busuiocul

mesteacăn

ghiocelul

trestia

anghinare

morcovul

conopida

varza

tufişul, tufa

castravete

ceapa

chiparosul

cocos

pepenele verde

crizantema

şofranul, gălbenea

dalia

fagul

fasolea

crinul, albăstreaua, vinetel

florile

foios

furajer

fraga, căpşuna

frasinul

garoafa

dud

crinul

floarea soarelui

gladiola

grâul

tescovina

andiva

irigare, irigatie

zmeura

lăptuca

leuşteanul

porumbul

violeta, toporaşul

la margherěta

la melanzŕna

il melone

il moro

il mughčtto

il narcěso

il noce

la nocciňla

la nocciolěna

l’oŕsi

l’oliva

l’ňrzo

la palma

il papŕvero

la pastinŕca

la patŕta

il peperňne

la picča

la pietanza

il pino

il piňppo

il pisčllo

il plŕtano

il pompélmo

il prezčmolo

la qučrcia

raccogliere

rallegrare

la rňsa

il rovere

il sapore

il ségale

seminare

il sňrgo

sorvegliare

il těglio

il tulěpano

l’ůva

la vendčmmia

la verdura

la viňla

la violetta

il věsciolo

la vite

la zůcca

lo zucchěno

margareta

vânăta

pepenele galben

dud

lăcrămioara, toporaş

narcisa

nucul

aluna

arahida

oaza

măslina

orzul

palmierul

mac

păstârnacul

cartoful

ardeiul

molidul

(fel de) măncare

pinul

plopul

mazărea

platanul

grapefruit

pătrunjel

stejarul

a culege

a bucura

trandafirul

stejarul

gustul

secara

a semăna

mătura

a supraveghea

tei

laleaua

strugurele

culesul viilor

verdeata

viorea

violeta

vişinul

vita–de–vie

dovleacul, bostanul

dovlecelul

Pentru A Întelege Mai Bine

gli alberi dalle foglie larghe – foioase

l’ŕlbero da pane (da cacŕo, da té) – copacul de pâine (de cacao, de ceai)

la canna da zůcchero – trestia de zahăr

la cannella regina – copacul de scortişoară

i fiori del campo – flori de câmp

i legumi in salamňia o sottacéto - murături

la sŕlice piangente – salcia plângătoare

la viola dei pensieri – violeta, toporaş

Sinonimi Sinonime


il gelso                       = il moro (dud)                         la qučrcia        = il rovere (stejarul)

il gěglio                      = il fiordalěso (crin)                              la viola                       = la mŕmmola (violeta, toporaş)

Espressioni con le parole Expresii Cu Cuvintele


Bocca gură

acqua in bocca – să taci ca mutul/ peştele

non aprir bocca – a nu deschide gura

(non) cavare una parola di bocca – a (nu) scoate o vorbă

dire ciň che vienne alla bocca – a zice ce–ti vine la gură

in bocca al lupo – noroc!, baftă!



levarsi il pane di bocca – a–şi lua pâine de la gură

restare a bocca aperta/asciuta – a rămâne cu gura căscată

La Grazia – delicatetea, gratia, bunăvointa, iertarea, gratierea, multumirea, recunoştinta

grazie a – multumită, datorită, gratie

La Grazia Divina – Gratia Divină, iertarea păcatelor

ottenere la grazia – a obtine gratierea

La Rosa – trandafirul

acqua di rosa             – apă de trandafir, slab

bello come una rosa   – frumos ca un trandafir

fresco come una rosa – proaspăt ca un trandafir

rosa delle Alpi – bujor de munte, azalee

rosa di macchia – măcieş

rosa rampicante – trandafir agătător

rosa di venti – roza vânturilor

stare in un letto di rose – a se simti minunat

Famiglia di parole

Familie de Cuvinte

Abitare – a locui Debole – slab, debil

l’abitante – locuitor l’indebolimento – slăbirea, epuizarea

abitato, abitata – locuit, locuită indebolire(si) – a slăbi, a se epuiza

l’abitazione – locuinta indebolito(a) – slăbit(ă), epuizat(ă)

GRAMMATICA


GRAMATICĂ

Gli Aggettivi                Adjectivele

Il Plurale degli Aggettivi                             Pluralul Adjectivelor

Gli Aggettivi (Adjectivele) urmează aceleaşi reguli ca şi substantivul în ceea ce priveşte formarea

pluralului:

Adjectivele masculine terminate în  - co formează pluralul în – chi (dacă accentul cade pe penultima silabă) şi în – ci (dacă accentul cade pe cea de-a treia silabă): bianco – bianchi, antěco – antěchi, turco – turchi, simpŕtico – simpŕtici, teňrico – teňrici. Exceptie:aměco – aměci, neměco – neměci, greco – greci, cŕrico – cŕrichi (sarcină) mčndico – mčndichi (cerşetor).

Pluralul feminin al adjectivelor care se termină care se termină în – ca este întotdeauna – che: bianca – bianche, antěca – antěche, turca – turche, simpŕtica – simpŕtiche, teňrica – teňriche, aměca – aměche, neměca – neměche, greca – greche, cŕrica – cŕriche, mčndica – mčndiche.

Adjectivele care se termină la singular în – go fac pluralul în – ghi şi acelea care se termină în – ga, fac pluralul în – ghe: lŕrgo – lŕrghi, prňdigo – prňdighi (risipitor), anŕlogo – anŕloghi, lŕrga – lŕrghe, prňdiga – prňdighe, anŕloga – anŕloghe. Exceptie: adjectivul idrňfugo are două forme de plural: idrňfugi şi idrňfughi.

Adjectivele masculine care se termină la singular în – io ( cu i fără accent) formează pluralul într-un singur – i, iar cele terminate în – ěo fac pluralul în - i dublu: saggio – saggi (întelept), contrario – contrari (contrar), serio – seri, vario – vari, ampio – ampi, grigio – grigi, natěo – natěi, pěo – pěi, restěo – restěi (încăpătânat).

La feminin, adjectivele terminate la singular în – ia, fac pluralul în – ie: sŕggia – sŕggie, natěa – natěe, vŕria – vŕrie, ŕmpia – ŕmpie, grěgia – grěgie, contrŕria – contrŕrie.

Adjectivele compuse îşi schimbă la plural doar desinenta celui de-al doilea element: chairoveggente – chiaroveggenti, variopinto – variopinti (pestrit), aerodinamico – aerodinamici, fisico-chimica – fisico-chimiche.

Rămân invariabile următoarele adjective: pari, ěmpari, děspari, dappoco, dabbene, perbene. Acestea sunt adjective ce provin din locutiuni adverbiale cu functie etributivă.


L’uso degli Aggettivi: BUONO,                   Folosirea Adjectivelor: Bun,

BELLO, GRANDE, SANTO                            Frumos, Mare, Sfânt

Buono

n fata substantivelor masculine care încep în vocală sau consoană acest adjectiv pierde vocala finală: buon amico, buon giorno

Buona

Se elide în fata substantivelor feminine ce încep în vocală: buon’amica.

Bello

Se elide în fata substantivelor masculine ce încep în vocală: bell’angelo, bell’eroe.

În fata unui substantiv masculin care începe în consoană devine Bel: bel ragazzo

Nu-şi schimbă forma atunci când este precedat de un substantiv sau de un verb: un oggetto bello, lo considero bello.

Belli

Se foloseşte doar la plural, când este precedat de un substantiv: i romanzi belli.

Bei

Se foloseşte doar la masculin plural, când substantivul începe în consoană: bei quaderni, bei fiori.

Begli

Se foloseşte la masculin plural, atunci când substantivul începe în vocală, s impura, z: begli occhi,

begli spettacoli, begli záini.

Grande

Se elide în fata substantivelor masculine şi feminine (singular sau plural) care încep în vocală:

grand’uomo – grand’uomini, grand’azione – grand’azioni.

În fata substantivelor masculine ce încep în consoană acesta poate deveni gran: gran cose, gran

problemi. Nu se schimbă în fata substantivelor la plural care încep în s impura, z: grandi scienziati, grandi zóccoli.

Santo

În fata substantivelor ce încep cu consoană (în afară de s impura) devine San: San Paolo, San Giovanni, San Pietro, San Zaccaria. În fata substantivelor care încep cu vocală se va elida vocala finală: Sant’Andrea, Sant’Antonio


I Gradi di Comparazione                                  Gradele de Comparatie

degli Aggettivi                                 Ale Adjectivelor

I.        Il Positivo (Gradul Pozitiv) – este gradul de comparatie care exprimă o calitate normală, care nu este comparată cu o altă calitate a unei alte entităti: ricco, bello, brutto, bravo, buono, cattivo etc.

II.     Il Comparativo (Comparativul) – se foloseşte când se face o comparatie între doi termeni. Acest grad se formează cu ajutorul adverbelor piů, meno, tanto ..... quanto, cosě.....come, piů.....che, cosě.....che.

1. Il Comparativo d’Uguaglianza (Comparativul de Egalitate)

a.     se foloseşte când sunt comparate două substantive (pronume, numerale) care au aceeaşi calitate: "Il tč č (tanto) buono quanto il caffč" – nome + nome – ceaiul este la fel de bun ca şi cafeaua, "Lui č cosě buono come il pane" – pronome + nome – el este bun ca pâinea caldă, "Il primo č non meno necessario del secondo" – primul nu este mai putin necesar decât cel de-al doilea.

b.     se foloseşte când sunt comparate două calităti egale: " Lo studio č tanto necessario quanto utile" – adjectiv + adjectiv – studiul este pe cât de necesar pe atât de util, "Esso č non meno necessario quanto utile" – adjectiv + adjectiv – acest lucru este pe cât necesar pe atât de util.

2. Il Comparativo di Maggioranza (Comparativul de Superioritate)

  1. se foloseşte când este comparată gradul calitătii aceloraşi substantive (pronume, numerale):"L’allievo č piů studioso dell’allieva" – nume+nume – elevul este mai studios decât eleva, "Lei č piů intelligente di lui" – pronume+pronume – ea este mai inteligent decât el, "I due sono piů bravi del terzo" – numeral+numeral – cei doi sunt mai curajoşi decât cel de-al treilea. Când se compară două substantive legate de acelaşi verb se foloseşte piů.....che: "Ho letto piů romanzi che poesie" – nume+nume – am citit mai multe romane decât poezii.
  2. se foloseşte când sunt comparate două calităti (adjective), dintre care una este superioară celeilalte:"L’allieva č piů intelligente che studiosa" – adjectiv+adjectiv – eleva este mai inteligentă decât studioasă.
  3. se foloseşte când sunt comparate două actiuni (verbe), dintre care una este superioară celeilalte:" E’ piů facile parlare che scrivereverb+verb – este mai uşor să vorbeşti decât să scrii.
  4. Se foloseşte când sunt comparate două complemente indirecte (substantive precedate de prepozitii): "Mi piace piů andare a teatro che al cinema." – îmi place mai mult să merg la teatru decât la cinema.

3. Il Comparativo di Minoranza (Comparativul de Inferioritate

Se foloseşte în aceleaşi conditii ca şi comparativul de superioritate, marcând în schimb o caracteristică inferioară. Se formează cu ajutorul lui meno di (nume+nume, pronume+pronume, numeral+numeral) şi meno che (adjectiv+adjectiv, nume+nume): "L’allieva (Lei, la prima) č meno studiosa dell’allievo (di questo, del secondo) – eleva (ea, prima) este mai putin studioasă decât elevul (acesta, al doilea), "L’allieva č meno studiosa che intelligente" – eleva este mai putin studioasă decât inteligentă, "Scrivo meno lettere che cartoline" – scriu mai putine scrisori decât felicitări.


I Comparativi Rafforzati (Comparativele de Întărire)

Comparativele de superioritate şi de inferioritate pot fi întărite cu ajutorul unor adverbe, ca: assai, tanto, molto: "Luigi č assai meno bravo di te.", "Mario č molto piů intelligente di Francesca"

III.           Il Superlativo (Superlativul)

1. Il Superlativo Relativo (Superlativul Relativ) se formează adăugând articolul hotărât la gradul pozitiv al adjectivului. Dacă numele stă în fata adjectivului, acesta din urmă nu se va articula.

a.     Il Superlativo Relativo di Maggioranza (Superlativul Relativ de Superioritate) "Antonia č la piů brava ragazza della classe." – Antonia este cea mai cuminte elevă din clasă, "Antonia č la ragazza piů brava della classe" – Antonia este cea mai cuminte elevă din clasă

b.     Il Superlativo Relativo di Minoranza (Superlativul Relativ de Inferioritate):"Gianni č il meno studioso studente del gruppo." – Gianni este elevul cel mai putin studios din grup, "Gianni č lo studente meno studioso del gruppo." – Giani este elevul cel mai putin studios din grup

2. Il Superlativo Assoluto (Superlativul Absolut) se formează în moduri diferite:

  1. adăugând adjectivul molto la gradul pozitiv al adjectivului: "Sandro č molto felice." – Sandro este foarte fericit.
  2. Adăugând radicalului adjectivului terminatia – issimo:"Sandro č felicissimo."- Sandro este extrem de fericit.
  3. Repetând adjectivul la gradul pozitiv:"Sandro č felice felice." – Sandro este fericit fericit.
  4. Adăugând unui alt adjectiv la gradul pozitiv adjectivului respectiv:"Il bicchiere č pieno zeppo." - Paharul este plin ochi.
  5. Adăugând adjectivului la grad pozitiv prefixele arci-, stra-, ultra-: "Sandro č arcicontento." – Sandro este extraîncântat, "Mario č un uomo ultrapotente" – Mario este un om ultra puternic, "Questa č una cosa strordinaria" – acesta este un lucru extraordinar.

Aggettivi a due Forme al                               Adjective cu două Forme de



Comparativo ed al Superlativo                                Comparativ şi Superlativ

alto

piů alto, superiore

altissimo, supremo, sommo

basso

piů basso, inferiore

bassissimo, infimo

buono

piů buono, migliore

buonissimo, ottimo

cattivo

piů cattivo, peggiore

cattivissimo, pessimo

grande

piů grande, maggiore

grandissimo, massimo

piccolo

piů piccolo, minore

piccolissimo,minimo


I Prefissoidi                  Prefixoidele

I Preffisoidi (Prefixoidele) sunt prefixe neologice care dau un nou sens dacă sunt adăugate unui cuvânt

de bază, al cărui sens este mai mult sau mai putin diferit: centrale – centrală, atomocentrale – centrala atomică, diffusione – răspândire, împrăştiere, difuzare, radiodifusione – radiodifuzione.

archi-

arci-

architettura, archivista, arcivescovo, arcicontento

moto-

motocicletta, monografia

auto-

automobile, autonomia, autoportante


multi-

multiforme, multicolore

demo-

democrazia, democratismo


poli-

polisemi, poliglotta

elettro-

elettrocasnico, elettromotore


pseudo-

pseudoscrittore, pseudoteoria

filo-

filosofia, filologia


radio-

radioricezioni, radioterapia

foto-

fotosěntesi, fotoelettrico


semi-

semipreparato, semivocale

idro-

idrodinamica, idrografia


tele-

telčfono, televisione, telecamera, telefax

macro-

macrocosmo, macrorete


termo-

termocentrale, termoconduttore

micro-

microorganismo, microsistema


tri-

tridimensionale, trispazialşe

mon-

mono-

monsignore, monografia

zoo-

zootecnico, zoologia

ESERCIZI

EXERCITII

1. Rispondete alle domande:

Quali sono i fiori della primavera? Ma queli dell’estate?

Conoscete alcuni agrumi? Nominateli!

Che alberi fruttiferi conoscete? Ma alberi dei boschi, delle acque?

Quali sono gli alberi che crescono nei paesi caldi? Quali sono i coniferi?

Enumerate alcune piante che crescono sulla terra: frutti, legumi e verdura.

Che legumi e verdure usate di solito nella vostra cucina?

Che cosa ci dŕ la vite?

Qual’č il contributo dell’uomo nella vita delle piante? Come riesce lui a farle crescere?

2. Traducete in italiano il testo seguente:

O grădină plină cu flori este o adevărată oază de paradis.


Primăvara înfloresc ghioceii, violetele, g ălbenelele şi toporaşii.


Vara adunăm buchete de flori de câmp (maci şi albăstrele), de gladiole, crini, trandafiri şi margarete.


În grădina bunicilor mei se află un dud, doi cireşi, un măr şi un prun.


În pădure am cules fragi şi zmeură.


În pădurile noastre de foioase cresc fagi, frasini, molizi, mesteceni, stejari, castani şi salcâmi.


Lângă ape întâlnim salciile plângătoare, iar de-a lungul străzilor şi în parcuri teii parfumati.


Plopii şi platanii, cu înăltimile lor, sunt simbolul existentei noastre.


Coniferele – brazii şi pinii – parfumează aerul proaspăt de la munte şi colorează cu verdele lor viu peisajul fericirii şi sănătătii.


Astăzi îmi cumpăr din piată mazăre şi fasole, ceapă, usturoi, pătrunjel, morcovi, cartofi şi anghinare.


Am uitat să cumpăr conopidă, vinete şi păstârnac.

Ai pregătit murăturile pentru iarnă? Da, am pregătit castravetii şi gogoşarii.


Sosul pentru speghetti este preparat din ulei, usturoi, roşii şi busuioc.


Vrei să mănânci salată de lăptucă sau de andive?


Preferati pepene verde sau pepene galben?



3. Volgete gli aggettivi di qui sotto al plurale, cambiando anche la topica, se necessario:

L’amico turco di Mario era un ragazzo simpatico, ma restěo.


Il loro paese natio rimaneva sempre piů lontano.


Era una racgazza chiaroveggente: vedeva l’aspetto variopinto dell’avvenire.


Un uomo saggio darŕ sempre un buon consiglio.

Il figlio prňdigo deve apprendere la parabola biblica che lo accenna.




Sulla parete grigia dell’ampia classe si vedeva un disegno vario.


Era un problema anŕlogo a quello fisico-chimico che l’interessava per la sua ricerca aerodinamica.


Lei era una ragazza dabbene che studiava il numero pari che aveva scritto, considerandolo una cosa dappoco.



4. Fate delle proposizioni con le parole di qui sotto, applicando il comparativo degli aggettivi:

la lezione - difficile

l’inverno – lungo


la neve - bianca


Il romanzo – interessante


Maria – carina

Maria – Francesco


L’oro – prezioso


L’oro – l’argento


Il frutto – dolce

Volcano_Island

Il frutto – lo zucchero


La poltrona – comoda


La poltrona – la seggiola


Il fratello – giovane


Il fratello – la sorella


La casa – grande


La casa – il palazzo


Il ragazzo – la ragazza



5. Sostituite i puntini con gli elementi lessicali che mancano, per rendere il comparativo di maggioranza ed il superlativo relativo degli aggettivi:

La _______ solenne festa _______ l’anno č il Natale. Aténe č la _______ antica cittŕ ______ Grecia d’oggi. Atene č _______ antica ______ Roma. L’Italia č circondata ________ dal mare _______ della terra. Il clima di Romania č non _______ caldo ________ il clima d’Italia. Il tuo vestito č ________ elegante _______ suo. Perň, non č __________ elegante _________bello. La lepre č ________ veloce _________ il coniglio. Lo spettacolo fu __________ noioso __________ divertenet. La novella mi piacque _________ il romanzo, ma _________ la poesia.


6. Fate delle proposizioni usando il comparativo di minoranza (meno che, meno di) e usando le parole:

rivista – libro

canzone – ballo


il giorno – la sera


alto – basso


grande – piccolo

la figlia – il figlio


bello - brutto

Pond_Frame_1


7. Volgete al superlativo assoluto gli aggettivi dalle proposizioni seguenti:

Antonella este tot atât de frumoasă ca şi Lucretia.


Onestitatea este mai de pret decât bogătia.


Fericirea este mai dorită decât virtutea, dar cea mai de importantă este sănătatea.


Giovani este cel mai bun prieten al nostru.


Sportul nu este mai putin util decât munca.


El este tot atât de important ca şi ea.


Ea este cu mult mai obosită decât fratele ei.


Giovanni este un student mai bun decât Mario, Nino este cel mai bun student.


Victor este un băiat foarte înalt. El este cel mai înalt din familie.


Clasa aceasta este mai mare decât cea de la etajul doi, care este mai mare.


Eroarea ta este foarte mică. Greşelile lui Mario au fost mai mari, prea mari poate chiar pentru un băiat de vârsta lui.

Mâncarea aceasta este mai putin picantă, pentru tine va fi poate chiar prea picantă.


Actorul celebru al anilor ’90 a devenit cel mai celebru erou al cinematografiei italiene.


Îl cunosc putin, poate chiar mai putin decât pe Luciano.


Nu ştiu dacă este mai bun sau mai rău decât Gianni. Poate fi un băiat foarte bun sau foarte rău.


Aseară, sala de spectacol a fost plină ochi.


ABC - Divertente: Barzelette, Battute, Afforismi

Dal momento che il vizio non si puň distruggere, i piů abili governanti riescono a utilizzarlo per il bene pubblico.

(L. de Vauvenargues)


Due amici al bar.
- Non riesco a capire come Elvira abbia potuto rifiutare la tua proposta di matrimonio.
- Non le hai detto che tuo zio č ricchissimo?
- Certo che l'ho fatto. Ora lei č mia zia...

"Non so che cosa si presuppone che io dica per avere un rapporto sessuale con lei... ma non possiamo far finta che l'abbia giŕ detto? "
[Russel Crowe - "A beautiful mind"]


Una donna di mezza etŕ al marito:
- Caro, la nostra vita scorre da vent'anni monotona e stanca. Mai una volta hai cercato di rendere movimentato il nostro ménage. Mai nulla di imprevisto, sempre le stesse cose, alla stessa ora. Ti prego, dimmi qualcosa di elettrizzante...
- Certo, cara: CHE DIO TI FULMINI!!!


La felicitŕ nasce dall'altruismo e l'infelicitŕ dall'egoismo.

(C. Mouni)








Privacy




Articolo informazione


Hits: 119
Apprezzato: scheda appunto

Commentare questo articolo:

Non sei registrato
Devi essere registrato per commentare

ISCRIVITI

E 'stato utile?



Copiare il codice

nella pagina web del tuo sito.


Copyright InfTub.com 2021